Mănăstirea Sf. Gheorghe Ilion

Mănăstirea Sfântului Gheorghe din Ilia este una dintre cele mai importante mănăstiri de pe insula Evia. 

Se afla la apr. 15 km distanţă din satul Ilia, la o înălţime de 400 m deasupra nivelului mării. Hramul se ţine în zilele de 23 aprilie, 10 iulie şi 3 noembrie. Manastirea se poate fi accesata sau din partea satului Ilia, sau din partea localitatii Lutra Edipsu.

In zilele de iarna Manastirea se acceseaza extrem de greu, mai ales pe vreme cu zapada si ger. Din partea Iliei, dupa ce trecem de sat venind din directia Rovies, vom afla un drum cu ciment, care urca abrupt pe munte. Pe acest drum numai vara se poate urca si cobori. Drumul din partea cealalta, trecand de Lutra Edipsu si traversand satul Agios, este mai usor accesabil. Ultimele kilometrii inainte de Manastire trebuiesc facute pe drum de tara, dar de o calitate foarte buna. Peisajul care se deschide in fata vizitatorului, este atat de surprinzator de frumos, incat ne face sa uitam de lipsul drumului acoperit cu asfalt.

De pe drumul de tara, care se apropie de manastire putem vedea ca din aeroplan, toata partea de nord-vest a insulei.

In aceasta vale de munte se ascunde parca de privirile oamenilor Manastirea Sf. Gheorghe Ilion.

De sus putem vedea si drumul principal care trece prin partea de nord-vest a insulei.

Biserica care se afla in afara gardurilor manastirii Sf. Gheorghe.

Cateva cuvinte despre Sfantul Gheorghe

Sfântul Gheorghe mare mucenic, este unul dintre cei mai cunoscuti si onorati sfinti ai crestinismului. Cu toate acestea istoria vietii sale este foarte putin cunoscuta. Multe legende avandu-l ca erou, au aparut de-a lungul timpului. El este sarbatorit atat de Biserica Ortodoxa cat si de cea Romano Catolica (fiind totodata patronul Angliei), imaginea sa fiind intotdeauna asociata cu vitejia nemarginita si credinta in biserica crestina, pana la sacrificiu suprem.

Traditia ortodoxa este ca Sf. Gheorghe s-a nascut in Capadocia intr-o familie crestina, tatal sau fiind general roman, iar la varsta de 30 ani Sf. Gheorghe a devenit la randul sau general in armata lui Diocletian. Sf. Gheorghe s-a ridicat impotriva hotararilor anti-crestine ale Consiliului de la Nicomedia (303), ceea ce i-a adus persecutii din partea lui Diocletian. A fost chinuit in cele mai cumplite chipuri, otravit si mai apoi decapitat. Cercetarile istorice mai recente par sa indice ca Sf. Gheorghe a murit ca martir in Palestina la Diospolis langa Lydda cu putin timp inaintea domniei lui Constantin. Scrieri datand din secolele VI-VIII ale lui Teodosius, Antonius si Arculphus vorbesc despre Diospolis ca loc de venerare a Sf. Gheorghe. 

Scaune colorate in curtea manastirii.

Intrarea 

Intrare in biserica

Curtea manastirii, vara  plina de flori

Faptul ca Eusebius mentioneaza un martir necunoscut atunci cand relateaza despre Consiliul de la Nicomedia, i-a facut pe unii teologi timpurii sa creada ca este vorba despre Sf. Gheorghe. De asemenea, unii teologi au confundat pe Sf. Gheorge cu episcopul Capadociei, Gheorghe care a trait mult mai tarziu. O popularitate imensa a capatat Sf. Gheorghe in Anglia dupa traducerea "Faptelor" sale in anglo-saxona in secolul VIII, devenind totodata protectorul armatei. In timpul cruciadelor importanta sa a crescut si mai mult, existand relatari cum ca Sf. Gheorge a asistat la lupta de la Antioh din 1098. Insemnele Sfantului Gheorghe au fost introduse de Richard Inima de Leu, iar crucea Sf. Gheorghe (rosie pe fond alb) a aparut pentru prima data ca steag al corabiei "Lyme Regis" in 1284. Steagul actual al Angliei (Union Jack) are la origine crucea Sfantului Gheorghe.

 In credinta populara Sf. Gheorghe este asociat adesea cu omorirea balaurului. Aceasta legenda dateaza din secolul XII si una din variantele sale este "Legenda Aurea". Se povesteste cum un balaur imens si feroce a aparut langa orasul Selena din Lybia. Locuitorii trebuiau sa-i ofere zilnic oi pentru a-i potoli foamea, iar cand nu au mai avut oi, balaurul a cerut pe fata imparatului. Atunci a aparut un viteaz crestin care s-a oferit sa rapuna balaurul. In unele icoane timpurii fata imparatului este infatisata in gura balaurului, in timp ce un viteaz cu o sulita se lupta cu acesta. Dupa ce a strapuns balaurul cu sulita tinarul a dus-o pe printesa la palatul imparatului, care i-a oferit mana ei si jumatate din imparatie. Viteazul a refuzat spunand ca mai are multe alte lucruri de indeplinit in lupta sa pentru apararea bisericii si ajutorul saracilor si nedreptatitilor; apoi le-a spus ca numele lui este Gheorge si a plecat. Misterul si legenda care invaluie pe Sf. Gheorghe nu vor dispare niciodata, la fel cum cauza sa nobila va genera intotdeauna admiratie si respect. Poate cea mai corecta afirmatie despre el este aceea facuta de un ierarh din secolul V: "Numele Sfantului Gheorghe este onorat de credinciosii de pretutindeni, dar adevaratele sale fapte sunt stiute numai de Dumnezeu".

Satul Ilia de pe drumul de tara in apropierea manastiri

Peisajul extraordinar de pe munte

Ilia

Ilia